Cum se stabilește pensia alimentară între părinți aflați în țări diferite

Separarea părinților nu anulează responsabilitățile legale față de copil. Din contră, indiferent de distanță sau de țara în care se află fiecare părinte, copilul are dreptul la susținere financiară din partea ambilor părinți.

În diaspora, tot mai mulți români se confruntă cu situații în care unul dintre părinți locuiește în România, iar celălalt în alt stat. În aceste cazuri, stabilirea și executarea pensiei alimentare pot ridica întrebări importante privind competența instanțelor, aplicarea dreptului internațional și procedurile administrative necesare.

Pensia alimentară este contribuția lunară pe care un părinte trebuie să o plătească pentru întreținerea copilului său, atunci când acesta locuiește cu celălalt părinte. Aceasta include cheltuieli legate de hrană, îmbrăcăminte, educație, sănătate și alte nevoi esențiale ale copilului.

Pensia alimentară poate fi stabilită:

• prin înțelegere amiabilă între părinți, sub forma unui acord legalizat notarial;

• prin hotărâre judecătorească, în cazul în care părinții nu ajung la un acord.

În general, instanța competentă este cea din statul unde locuiește copilul. Această regulă se bazează pe principiul protejării interesului superior al copilului, în conformitate cu legislația europeană și convențiile internaționale.

Situații posibile:

• Dacă copilul locuiește în România, părintele care are grijă de copil poate solicita stabilirea pensiei în instanțele române;

• Dacă copilul locuiește în diaspora (ex. UK, Italia, Germania), părintele poate cere pensie alimentară prin instanțele locale, conform legislației din acel stat;

• În cazul în care părinții și copilul locuiesc în țări diferite, instanța competentă va fi, de regulă, cea din țara de reședință a copilului.

România este parte semnatară la mai multe tratate și regulamente internaționale care facilitează cooperarea juridică în materie de obligații de întreținere:

• Regulamentul (CE) nr. 4/2009 privind obligațiile de întreținere – aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene;

• Convenția de la Haga din 2007 privind obligațiile de întreținere – aplicabilă inclusiv în afara UE (de exemplu: Elveția, SUA);

• Convenția de la New York din 1956 – privind recuperarea internațională a pensiei alimentare.

Aceste instrumente asigură recunoașterea și executarea hotărârilor privind pensia alimentară între state, în condiții clare și previzibile.

Părintele care dorește să inițieze procedura pentru stabilirea pensiei alimentare va avea nevoie, în general, de următoarele documente:

• Certificatul de naștere al copilului;

• Actul de identitate al părintelui solicitant;

• Dovada domiciliului copilului;

• Informații despre veniturile și locul de muncă al celuilalt părinte (dacă sunt disponibile);

• Dovezi ale cheltuielilor lunare (școală, grădiniță, haine, tratamente medicale etc.).

Aceste documente trebuie, în unele cazuri, traduse și legalizate conform normelor din țara în care se face solicitarea.

După ce pensia alimentară a fost stabilită de o instanță competentă, poate fi necesară recunoașterea și executarea acestei hotărâri într-o altă jurisdicție, în cazul în care părintele debitor locuiește în alt stat.

În Uniunea Europeană, această procedură este simplificată, datorită Regulamentului (CE) nr. 4/2009. Hotărârile judecătorești privind pensia alimentară sunt recunoscute și executate direct, fără a fi nevoie de proceduri suplimentare de exequatur (recunoaștere formală).

În afara UE, procesul de recunoaștere se face pe baza convențiilor bilaterale sau multilaterale încheiate de România cu statul respectiv.

Neplata pensiei alimentare reprezintă o încălcare gravă a obligației legale față de copil și poate avea consecințe legale atât în România, cât și în alte state.

În România, potrivit Codului Penal, neplata pensiei alimentare mai mult de 3 luni consecutiv poate atrage răspunderea penală. Sancțiunile pot include amendă, muncă în folosul comunității sau chiar închisoare cu suspendare.

În alte țări, legislația poate prevedea:

• poprirea salariului;

• reținerea sumelor datorate prin autorități fiscale sau bancare;

• interdicția de părăsire a teritoriului;

• sancțiuni administrative suplimentare.

• Dacă părintele nu contribuie la întreținerea copilului, este important să solicitați pensia alimentară în mod oficial, prin instanță;

• Păstrați dovezi ale comunicării cu părintele debitor și ale cheltuielilor legate de copil;

• Colaborați cu un avocat specializat în drept internațional de familie, care să cunoască legislația din ambele state implicate;

• Verificați dacă țara în care locuiește părintele debitor are un acord de recunoaștere a hotărârilor cu România.

HUB Diaspora este mai mult decât un portal de informații – este o comunitate activă care conectează românii din străinătate cu profesioniști calificați: avocați, notari, traducători, consilieri. Dacă ai nevoie de asistență într-un caz de pensie alimentară, îți putem facilita accesul la experți din țara în care locuiești sau din România.

Pe platforma HUB Diaspora, poți găsi sprijin personalizat și servicii adaptate nevoilor românilor din diaspora, pentru a-ți proteja drepturile și familia, indiferent de distanță.